​Obez, dar sănătos? Controversa ideii de „obezitate sănătoasă”

obezitate sanatoasa

Termenul de obezitate sănătoasă a fost destul de mult vehiculat în ultimii 15 ani, însă cercetătorii în domeniu au demonstrat faptul că acesta nu este altceva decât un mit fără baze reale. Noile studii contrazic validitatea noţiunii de stare sănătoasă de obezitate, evidenţiind faptul că ţesutul adipos al persoanelor obeze sănătoase din punct de vedere metabolic şi cel al celor nesănătoase manifestă modificări similare în ceea ce priveşte sensibilitatea la insulină.

Oare este posibil să suferi de obezitate, dar să fii, totuşi, în formă? Există oameni de ştiinţă care au afirmat că se poate şi că persoanele obeze, dar sănătoase din punct de vedere metabolic (adică au tensiunea sanguină, colesterolul şi nivelul glucozei din sânge în limite normale) îşi pot îmbunătăţi mai mult starea de sănătate, eliminând excesul ponderal. Acest rezultat contrazice altele anterioare care afirmau faptul că persoanele obeze, dar sănătoase din punct de vedere metabolic şi-ar înrăutăţi starea de sănătate în cazul în care ar pierde din greutate.

Această dezbatere este destul de aprigă în literatura de specialitate.

Rezultatele celor mai noi studii în domeniu sugerează faptul că este nevoie de o mulţime de intervenţii pentru sănătate, în cazul tuturor persoanelor care suferă de obezitate, indiferent dacă acestea sunt sau nu sănătoase din punct de vedere metabolic. Autorul principal al unuia dintre aceste studii,  Mikael Rydén de la Karolinska Institutet din Stockholm, Suedia, este de părere că, având în vedere faptul că obezitatea reprezintă principalul factor de alterare genetică în ţesuturile adipoase, esenţială ar trebui să rămână combaterea obezităţii.

Cele mai recente estimări evidenţiază faptul că până la 30% din totalul indivizilor care suferă de obezitate sunt sănătoşi din punct de vedere metabolic şi că aceştia vor necesita mai puţine intervenţii de prevenţie a complicaţiilor aferente obezităţii. Pe de altă parte, încă nu există criterii puternic definite pentru identificarea unei obezităţi „sănătoase” din punct de vedere metabolic şi existenţa unei astfel de condiţii de sănătate este încă dezbătută.

Pentru studiul controversei, Rydén, Carsten Daub şi Peter Arner de la Karolinska Institutet au studiat reacţia la insulină a 15 persoane sănătoase care nu au suferit niciodată de obezitate şi în cazul a 50 de persoane obeze care se aflau într-un studiu legat de intervenţia de bypass gastric. Cercetătorii au colectat biopsii abdominale cu ţesut alb adipos înaintea şi după o şedinţă de 2 ore de administrare intravenoasă a unei soluţii compusă din insulină şi glucoză.

Pe baza rezultatelor, au fost claficicaţi 21 de subiecţi obezi cu sensibilitate la insulină şi 29 cu rezistenţă la aceasta. Rezultatele au evidenţiat, de asemenea, o distincţie foarte clară între participanţii sănătoşi care nu au fost niciodată obezi şi ambele categorii descrise mai sus. Parţile albe de ţesut adipos colecatate de la subiecţii obezi cu sensibilitate la insulină şi cu rezistenţă la aceasta au arătat expresii genetice aproape identice ca răspuns la stimularea cu insluină. Astfel de expresii genetice anormale nu au fost influenţate de factori de risc cardiovasculari sau metabolici.

Rezultatele studiului au evidenţiat faptul că obezitatea, mai mult ca orice alt factor de risc, reprezintă principalul element care determină sănătatea metabolică o organismului.

Cercetătorii au ţinut să sublinieze, în urma studiului, şi faptul că persoanele obeze cu sensibilitate la insulină nu sunt atât de sănătoase din punct de vedere metabolic cum se credea până acum şi ca sunt necesare mai multe intervenţii asupra sănătăţii organismului acestora în vederea prevenirii complicaţiilor cardiovasculare şi metabolice.

Sursa foto

Cum apreciaţi conţinutul de pe această pagină: 
Medie: 5 (1 vote)